„Noi avem astăzi pensionari la vârsta de 32 de ani. Persoane , care lucrează în Penitenciare, unde se calculează un an lucrat cât trei. Sunt asemenea lucruri, care trebuie corectate și care afectează sustenabilitatea sistemului. Și, odată corectate, vom reduce un pic din pensiune. Noi ținem cont de toate aceste aspecte.”
Declarațiile aparțin Președintelui Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, expuse în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova
În contextul dezinformărilor propagate de unii politicieni în cadrul emisiunilor difuzate la posturile de televiziune, referitoare la vârsta de pensionare și înlesnirile de care beneficiază angajații sistemului administrației penitenciare la stabilirea dreptului la pensie, Federaţia Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice din Republica Moldova își exprimă îngrijorarea și face următoarele precizări.
Potrivit prevederilor art. 53 din Legea 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, legiuitorul a statuat expres înlesnirile de care pot beneficia funcționarii publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei.
Astfel, conform normei citate, la stabilirea pensiei, funcţionarilor publici cu statut special li se calculează vechimea în serviciu ținându-se cont de următoarele înlesniri:
a) 1 zi de serviciu se consideră ca 2 zile de vechime în serviciu – în cazul activității în instituţiile penitenciare de tip închis, în casele de arest şi în instituţiile penitenciare destinate deţinerii şi tratării bolnavilor contagioşi şi bolnavilor psihici, precum şi la lucrări în subteran;
b) 2 zile de serviciu se consideră ca 3 zile de vechime în serviciu – în cazul activității în celelalte instituțiile penitenciare, în Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi în subdiviziunile acesteia care desfăşoară nemijlocit activități de punere în executare a privaţiunii de libertate.
Drept urmare, afirmațiile politicianului, potrivit căruia pentru persoanele, care lucrează în penitenciare, se calculează un an lucrat cât trei, nu corespund realității și considerăm inacceptabilă expunerea unor asemenea afirmații prin interpretarea eronată a dispozițiilor legale și prezentarea informațiilor incorecte asupra înlesnirilor de care beneficiază angajații sistemului administrației penitenciare, care, nefiind verificate, induc în eroare opinia publică şi ştirbesc din imaginea personalului penitenciar.
La fel, accentuăm faptul că înlesnirile stabilite de legiuitor la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei funcţionarilor publici cu statut special sunt justificate și întemeiate, fiind bazate pe datele analizei riscurilor care implică activitatea respectivă.
În acest sens, precizăm faptul că sistemul administrației penitenciare, ca parte componentă a puterii executive, exercită atribuţiile şi implementează politica statului în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, a măsurii preventive sub forma arestului preventiv, a sancţiunii arestului contravenţional, precum şi a măsurilor de siguranţă aplicate persoanelor private de libertate.
Astfel, sistemul administrației penitenciare, reieșind din domeniul de competențe stabilit de legiuitor, realizează un serviciu public de o importanță strategică ce contribuie la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale, prin asigurarea ordinii de drept, legalității şi egalității în instituţiile penitenciare, securității persoanelor private de libertate (inclusiv în timpul escortării acestora), a personalului din cadrul sistemului administraţiei penitenciare şi a persoanelor aflate pe teritoriul instituţiilor penitenciare.
Acest rol devine vizibil în context social, prin asigurarea detenției persoanelor care au comis infracțiuni cu un grad sporit de periculozitate, în special, din categoria infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave.
Astfel, activitatea angajaților din cadrul sistemului administrației penitenciare implică exercitarea în permanență a unor sarcini de o complexitate sporită ce vizează domeniile de pază, supraveghere, escortare, educare şi resocializare a deţinuţilor, efectuarea măsurilor speciale de investigaţii, căutare, desfăşurarea misiunilor specifice de intervenţie cu aplicarea la necesitate a forţei fizice şi armei de foc, fiind suprasolicitaţi fizic şi psihic. De asemenea, activitatea presupune contactul nemijlocit cu deţinuţii periculoşi, bolnavi de HIV/SIDA, tuberculoză în formă activă, program de muncă nenormat. Aceste condiţii se răsfrâng negativ asupra capacităţilor de muncă şi condiţiei fizice şi psihice a personalului penitenciar pe o perioadă îndelungată de timp, iar neatractivitatea sistemului nu va permite recrutarea noilor angajați, fapt ce poate pune în pericol securitatea publică.
Respectiv, supunerea la un risc specific al activității necesită o gratificație proporțională acestuia, or excluderea acestor avantaje va determina un șir de nemulțumiri cu demisionarea în masă din cadrul sistemului administrației penitenciare în alte domenii cu condiții mai atractive.
În aceeași ordine de idei, ne exprimăm îngrijorarea asupra inițiativei privind operarea unor modificări în ceea ce privește majorarea vârstei de pensionare și limitarea înlesnirilor actuale.
Accentuăm faptul că actualmente aceste două garanții reprezintă cu adevărat unicele pârghii motivaționale ale atractivității funcției în cadrul sistemului penitenciar în raport cu condițiile de muncă ce implică interacțiunea cu contingentul special și salarizarea net inferioară față de salariul mediu pe economie. Astfel, orice modificare în sensul majorării vârstei de pensionare și excluderea înlesnirilor va afecta capacitatea de recrutare și menținere a personalului în cadrul sistemului administrației penitenciare.
Subliniem că și în condițiile actuale, capacitatea de recrutare și, în special de retenție a personalului sistemului administrației penitenciare este extrem de redusă, iar anularea acestor garanții va ruina actualul sistem execuțional penal din simplul motiv de lipsă de personal.
Potrivit datelor furnizate de Casa Națională de Asigurărilor Sociale, la situația din 26.11.2019, în evidența acestora se aflau 2968 de beneficiari de pensii din cadrul sistemului administrației penitenciare, după cum urmează:
Total de beneficiari (pers.) 2968
Divizarea pe vârstă (persoane)
până la 40 ani 40-50 ani 50-60 ani 60-70 ani peste 70 ani
1694 1137 130 6 1
Astfel, din numărul total de beneficiari de pensii din cadrul sistemului administrației penitenciare, puțind peste 4% ajung până la vârsta de 50 de ani, acest fapt se explică în special prin stresul permanent la care este expus angajatul care lucrează în instituțiile penitenciare.
La fel, toate organismele naționale și internaționale privind respectarea drepturilor omului, în cadrul vizitelor de monitorizare în instituțiile penitenciare au emis recomandări inclusiv pe latura de resurse umane ale penitenciarelor, accentuând în repetate rânduri necesitatea investițiilor în resursele umane prin salarii decente, condiții optime și rezonabile de muncă, avantaje profesionale, atragerea şi menţinerea personalului de performanță.
Conform evaluărilor psihologice la angajare, existența garanțiilor sociale cu privire la pensionarea personalului penitenciar constituie principala motivație a candidaților care optează pentru profesia de angajat al sistemului administrației penitenciare.
De asemenea, remarcăm faptul că orice decizie ce implică restrângerea unor drepturi în special a personalului implicat în menținerea ordinii publice şi a siguranţei naţionale, necesită în mod obligatoriu a fi precedată de o analiză amplă a impactului și efectelor nemijlocite pe care le-ar putea produce o astfel de modificare.